Recuperare medicală post-AVC. Sfatul neurologului.

Nu uitați: Prevenția – prima linie de apărare

Aproximativ 30% dintre supraviețuitorii unui AVC rămân cu dizabilități severe. Tocmai de aceea, ca specialist în neurologie al Clinicilor Visa Med recomand recuperare medicală în apă și kinetoterapie pe uscat. 

Accidentul vascular cerebral – ce trebuie să ştim şi cum putem interveni eficient

În practica mea de zi cu zi, ca medic specialist neurolog, întâlnesc frecvent pacienți care au trecut printr-un accident vascular cerebral. Fiecare pacient vine cu propria poveste, dar realitatea este aceeași pentru toți: AVC-ul este o urgență medicală în care fiecare minut contează. Un accident vascular cerebral poate avea un impact major asupra vieții pacientului, iar consecințele sale se pot menține pe parcursul întregii vieți.

“Am trecut printr-un AVC. Iată ce am învățat și ce ar trebui să știi și tu!”

De exemplu, un pacient îmi relatează: “Într-o dimineață, viața mea s-a schimbat complet. Aveam doar 48 de ani, mă consideram „relativ sănătos” și totuși, m-am trezit cu o slăbiciune bruscă în partea dreaptă a corpului și cu vorbirea îngreunată. Diagnosticul: accident vascular cerebral (AVC).”

Ce este AVC-ul?

Accidentul vascular cerebral este o afecțiune acută în care o zonă a creierului nu mai primește suficient sânge și oxigen. Acest lucru poate fi cauzat de:
•           Blocarea unui vas de sânge (AVC ischemic – aproximativ 80-85% din cazuri)
•           Ruperea unui vas de sânge (AVC hemoragic – aproximativ 15-20% din cazuri)

Lipsa oxigenului duce la moartea rapidă a celulelor nervoase, iar timpul scurt de intervenție este esențial.

Statistici care NU pot fi ignorate:

•           La nivel global, AVC-ul este a doua cauză de mortalitate și prima cauză de dizabilitate.
•           În România, apar anual peste 60.000 de cazuri noi, dintre acestea 55.000 sunt AVC ischemice.
•           Aproximativ 30% dintre supraviețuitori rămân cu dizabilități severe.
•           Riscul de recidivă este ridicat: aproape 1 din 4 pacienți suferă un nou AVC, în primii 5 ani.
•    20-25 % dintre supraviețuitorii unui prim episod de AVC dezvoltă în următorii 5 ani o formă de demență.

Cauzele și factorii de risc:

De multe ori, AVC-ul este rezultatul unei combinații de factori, printre care:
•           Hipertensiune arterială (cel mai important factor de risc)
•           Ateroscleroză și colesterol crescut
•           Diabet zaharat
•           Fumat și consum excesiv de alcool
•           Sedentarism și obezitate
•           Tulburări de ritm cardiac (ex: fibrilație atrială)
•           Istoric familial de boli cardiovasculare

Prevenția – prima linie de apărare

Ca specialist, subliniez întotdeauna importanța prevenirii unui episod de AVC:

•    Monitorizarea tensiunii arteriale și a glicemiei, implicit controlul diabetului zaharat

Vă recomand, consult la medicii specializați în Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice, oricând aveți variații ale glicemiei sau ale tensiunii sau dacă aveți istoric în familie.  https://visa-med.ro/diabet-si-boli-de-nutritie-constanta/

•     Controlul valorilor profilului lipidic
•     Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool
•     Activitate fizică regulată, adaptată vârstei și condiției (încercați orele de AQUA GYM/BIKE din bazinul de recuperare al Clinicii Visa Med, blvd. Mamaia 318, Constanța) https://visa-med.ro/terapii-acvatice/

•     Dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, fibre și grăsimi sănătoase
•     Control periodic la medic, mai ales în prezența factorilor de risc
•     Tratamentul adecvat (antiagregant plachetar, statină sau după caz, anticoagulant) conform indicațiilor medicului, ca parte a prevenției secundare. Dacă nu îl luați, riscați un nou episode de AVC.

Tratamentul de urgență

În AVC, fiecare minut contează.

 În AVC ischemic, dacă pacientul ajunge la spital în timp util, se poate administra tromboliza intravenoasă – un tratament care dizolvă cheagul care a blocat artera respectivă și poate salva țesut cerebral.

În AVC hemoragic, prioritatea este oprirea sângerării și stabilizarea pacientului.

Recuperarea medicală – șansa pentru revenirea la o viață normală după AVC

În calitate de neurolog, văd (Hidro) Kinetoterapia ca parte esențială a recuperării post-AVC, pentru o șansă cât mai mare de revenire la normalul de dinaintea episodului.

Recuperarea medicală este și un mijloc de prevenție primară, precum și de menținere și consolidare a sănătății generale după un accident vascular cerebral. De aceea, vă recomand să accesați serii de câte 10 ședințe de kinetoterapie sau de hidrokinetoterapie, o dată la 6 luni. O viață activă, prin exerciții de gimnastică medicală asistată de terapeut și cu aparatura specială HUR (Finlanda), poate aduce doza necesară de sănătate prin reglarea sistemului cardio-vascular, a tensiunii arteriale, a colesterolului seric și a glicemiei. https://visa-med.ro/servicii/kinetoterapie-constanta/

Obiectivul este dublu:
1.         Recuperarea funcțiilor motorii pierdute.
2.        Reducerea riscului de recidivă și de complicații secundare sedentarismului

Din experiența mea, recuperarea începe cât mai devreme, de preferat încă din spital, și include:

•   Kinetoterapia – este o componentă esențială a recuperării după un AVC. Ea este esențială pentru îmbunătățirea funcțiilor motorii pierdute sau afectate, recâștigarea forței, coordonării și mobilității

 •   Hidrokinetoterapie – extrem de utilă pentru mobilitate, echilibru și tonus muscular, mai ales în cazurile cu rigiditate sau spasticitate

•   Logopedie – pentru îmbunătățirea vorbirii și a capacității de exprimare
•   Terapie ocupațională – pentru adaptarea la activitățile zilnice (mâncat, îmbrăcat, igiena personală); ajutăpacienții să devină cât mai independenți posibil
•   Suport psihologic – pentru combaterea depresiei post-AVC și adaptarea la noul stil de viață

Etape și tipuri de exerciții

1. Faza acută (primele zile/săptămâni, în spital)
•           Mobilizări pasive și active asistate, pentru prevenirea rigidității articulare
•           Exerciții respiratorii pentru prevenirea complicațiilor pulmonare
•           Schimbări de poziție pentru prevenirea escarelor și trombozei venoase profunde

2. Faza subacută (primele luni după AVC)
•           Exerciții active ușoare pentru membrele afectate
•           Exerciții de transfer (din pat pe scaun, de la scaun în picioare)
•           Reeducarea mersului cu dispozitive de sprijin (cadru, baston)
•           Exerciții de echilibru static și dinamic

3. Faza cronică (după 6 luni)
•           Exerciții aerobice adaptate (mers, ciclism staționar, înot asistat)
•           Exerciții de forță cu rezistență redusă și controlată
•           Activități funcționale complexe: urcat scări, ridicarea obiectelor, exerciții de coordonare
•           Hidrokinetoterapie – apa reduce sarcina asupra articulațiilor și facilitează mișcările

Recuperarea nu este ușoară și poate dura luni sau chiar ani, dar fiecare mic progres înseamnă o victorie.

Mesajul meu ca specialist este clar: AVC-ul nu este doar un eveniment medical, ci o schimbare totală a vieții pacientului și a celor apropiați. Prevenția este mult mai ușoară decât lupta de după.

nu uita: timpul înseamnă creier!